Analiști, despre gazoductul BRUA: România nu va mai putea fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune. Este o investiție care ar putea reduce dependenţa de gazul rusesc

Gazoductul BRUA (Bulgaria – România- Ungaria și Austria), proiect Transgaz cofinanțat de Uniunea Europeană, va face ca țara noastră să nu mai poată fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, spun analiștii.  

Gazoductul BRUA este un proiect inițiat de Transgaz care  vizează diversificarea rutelor de transport de gaze naturale și reprezintă o investiție care va diminua dependența României de gazul rusesc.

Gazoductul Bulgaria – România- Ungaria și Austria este un proiect de interes comunitar finanțat de Comisia Europeană cu un grant nerambursabil de 179,3 milioane euro. Gazoductul nu va fi construit numai pentru gazele din Marea Neagră, ci are în vedere și interconectarea statelor, diversificarea surselor și rutelor de transport de gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar şi de la terminalele LNG din nordul Greciei, Revithoussa și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis.

Cine a vrut să pună bețe-n roate proiectului BRUA

Deși acest proiect are o importanță strategică pentru țara noastră și este menit să ajute la diversificarea rutelor de transport a gazelor naturale, a întâmpinat în ultima perioadă mai multe obstacole.

Un oficial al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie a creat controverse când a declarant că odată ce va fi pus în funcțiune BRUA va genera creșterea prețurilor gazelor naturale.

În urma acestor declarații Transgaz a răspuns că ANRE confundă transportul de gaze cu traficul de gaze, iar poziția Autorității față de gazoductul BRUA este inoportună la acest moment, deoarece naște multe controverse și interpretări în ceea ce privește rolul și atribuțiile unui reglementator.

Gazoductul BRUA, un proiect de importanță strategică pentru România

În prezentarea investiţiei BRUA, proiect de importanță strategică declarat şi finanţat parţial de Comisia Europeană, se spune: “În regiune, BRUA faza 1 face parte din “Coridorul Vertical”, care se va conecta cu TAP, parte din Coridorul Sudic, preluând gazele din zona Mării Caspice și a terminalului LNG de la Revithoussa, cu terminalul plutitor din zona Alexandropolis și are ca scop întărirea securității alimentării cu energie în Europa Centrală, de Est și Balcani, inclusiv Republica Moldova,prin diversificarea surselor regionale de gaze naturale”.

La nivel României, Proiectul BRUA faza 1 va permite țării noastre să importe gaze din surse diversificate. Gazoductul a fost proiectat și construcția aproape finalizată în toamna aceasta, în sistem reverse flow, astfel încât gazul să poată circula atât către Bulgaria cât și către Ungaria, în funcție de cererea pieței.

Transgaz a lucrat intens la acest proiect despre care se preconizează că va fi gata la finalul acestui an.

Cu ajutorul acestui gazoduct România nu va mai putea fi ocolită ușor de tranzitul de gaze din regiune, spun analiștii din piața de energie. Această investiţie ar putea reduce considerabil dependenţa de gazul rusesc, ideea care  a nemulţumit Rusia. De asemenea și alte țări din regiue precum Ungaria sau Bulgaria sunt împotriva acestui proiect.

Ungaria a creat probleme proiectului BRUA

În realizarea BRUA, România a întâmpinat numeroase probleme create atât de Ungaria dar şi de alte state vecine.

În anul 2017, Ungaria a vrut să oprească dezvoltarea proiectului pe teriotriul țării sale și implicit să blocheze legătura cu Austria.

În 2018, șeful FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria, a venit la București, jignind România prin declaraţii ironice. „V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani.(…) Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”.

Ungaria a atacat în instanță decizia Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), care a obligat guvernul de la Budapesta să construiască și ultima fază a BRUA. Dar încercarea în instanță nu a avut success.

„Prin Decizia Agenției pentru Reglementarea Energiei, Ungaria este obligată să deblocheze proiectul BRUA, acea conductă de gaze plecată din Bulgaria care ar trebui să ajungă în Austria, dar pe care Budapesta a decis să nu o mai prelungească spre centrul Europei, dincolo de granițele sale. Blocarea conductei pe teritoriul Ungariei a fost justificată de șeful companiei de transport de costurile proiectului – ar economisi un miliard de euro. O sumă exagerată, în condițiile în care cei aproape 480 de kilometri de pe teritoriul României costă 480 de milioane de euro. În plus, proiectul beneficiază de fonduri europene, în cadrul proiectelor menite să reducă dependența Europei de gazul rusesc. Cu ajutorul BRUA, gazele naturale din regiunea caspică, Marea Neagră și din alte posibile surse, inclusiv gaz natural lichefiat, vor putea ajunge în Europa Centrală”, a declarant europarlamentarul Gheorghe Falcă, cel care a susținut deblocarea proiectului în cadrul Comisiei Europene.

Analişti: “Investigaţia Comisiei Europene – înscenare macabră declanşată împotriva Transgaz”

În ceea ce privește obstacolele cu care s-a confruntat acest proiect, analiştii spun: „De circa şapte ani ruşii, bulgarii, sârbii, ungurii şi austriecii au început să implementeze South Stream, pe care CE l-a oprit la presiunea SUA, dar investiţia a continuat ulterior, fiind botezat «Culoarul Nordic Bulgar, apoi Balcan Stream, iar mai nou TurkStream, totul cu ajutorul unor înalţi oficiali europeni. Această «cooperativă de state» a pus la cale investigarea Transgaz de către Comisia Europeană, «fără nicio fundamentare, fără niciun motiv temeinic de încălcare a legislaţiei europene, ci doar pentru că încurca planurile altor state. A fost cu totul o înscenare macabră declanşată împotriva Transgaz care a avut şi susţinători de la Bucuresti, unii inconştienţi, alţii cu slujba. Când România va investi suficient şi în gazele din Marea Neagră, abia atunci va putea juca mai activ pe pieţele din regiune. Deocamdată, România nu mai poate fi ocolită uşor de tranzitul din regiune odată ce BRUA e gata”, potrivit financialintelligence.